DESPRE BALOANE

Parti componente:
Balonul este compus din trei parti componente anvelopa, nacela si arzatorul;
Anvelopa este confectionata din poliester special, rezistent la temperaturi ce depasesc 2000C, fiind rezistente si la sfasiere. Volumul interior al anvelopei este criteriul de incadrarea de clasa al balonului. In mod general, anvelopele au volume ce pleaca de la 1800 mc si ajung la peste 9000 mc. Pentru activitati sportive si publicitate se folosesc anvelope de pana la 4000 mc, in timp ce pentru zboruri cu pasageri sunt recomandate anvelope de peste 4000 mc.

Nacela este confectionata din rachita sau bambus subtire, in general materiale lemnoase mai putin rigide. Nacela este prinsa de anvelopa cu carabine de otel, prin intermediul unor cabluri. Forma nacelei poate fi paralelipipedica sau triangulara.

Arazatorul orientat spre interiorul anvelopei, elibereaza flacari de pana la 6 m lungime, cu scopul de a incalzi aerul interior. Combustibilul utilizat in acest scop este propan sau amestec propan -butan. Presiunea normala de lucru este intre 5-10 bari, iar in cazul unor temperaturi scazute sau la zborurile de iarna se utilizeaza azot pentru cresterea presiunii.

SCURT ISTORIC
Primul zbor cu balonul cu aer cald a fost realizat de Pilatre de Rozier, care a pilotat un balon confectionat de fratii Montgolfiere. Mareata fapta a avut loc la 21 noiembrie 1783, deasupra Parisului si a durat 28 minute. Altitudinea atinsa a fost de 1000 m.
Istoria moderna a baloanelor cu aer cald dateaza din anii 50-60, cand americanul Ed Yost a fost primul care a zburat intr-un nou model de balon cu aer cald, foarte aproape de forma actuala.
In Romania , istoria moderna a baloanelor cu aer cald a inceput in 1998, odata cu inmatricularea primului balon, produs in Ungaria.

In 21 noiembrie 1783 Pilatre de Rozier si Marchizul d’Arlandes au fost primii oameni purtati inspre ceruri, intr-un balon al lui Montgolfier. Focul de paie pe care l-au folosit pentru a incalzi aerul a aprins balonul insa au reusit sa stinga flacarile cu apa pe care o carau la bord exqact pentru o astfel de urgenta. Zborul a durat 20 de minute si a acoperit 8 km (5 mile) la o altitudine de 100 de metri (330 picioare). A fost inceputul unei alte provocari pentru oameni de a se intrece pentru a ajunge mai sus, mai departe, mai repede. Si a incercarii de a deveni primul ce va face ocolul pamantului intr-un balon cu aer cald.In timpul razboiului civil atat armatele Confederatiei cat si unionistii au folosit baloanele ca posturi de observatie.
Intre 1870-1, in timpul razboiului franco-prusac, 66 de baloane au dus mai mult de 160 de oameni in afara Parisului si au furnizat singurul contact cu lumea exterioara.
Primul zbor al unui balon cu om la bord, in America de Nord, a fost al lui J.P.F. Blanchard in 9 ianuarie 1793. Cateva decenii mai tarziu, in 1 iulie 1859, John Wise a facut primul zbor al unui balon posta de la St Louis la New York.
Pe 16 August 1960 Capitanul fortelor Aeriene Joe Kittinger a sarit din gondola deschisa a unui balon de la 31 151 metri (102,800 picioare) deasupra la Tularose, New Mexico si a stabilit un record care rezista si azi. Este cea mai mare altitudine pentru un salt cu parasuta facut vreodata dintr-un avion.
Actualul record mondial absolut de altitudine pentru un balon a fost stabilit la 4 mai 1961 cand M.D. Ross si V.A. Prather au pilotat un balon Winzen din polietilena la 34 466 metri (113,739 picioare)deasupra Golfului Mexico. In mod tragic insa, Prather s-a inecat la aterizare costumul sau presurizat umplandu-se cu apa.
Primul zbor uman in stratosfera incununat de success a fost facut in 27 mai 1981 cand Auguste Piccard si Paul Kipfer s-au ridicat in prima gondola presurizata la 15 781 metri (52,077 picioare). Pentru a incalzi echipajul, au vopsit partea de sus a gondolei in negru iar fundul alb. Dar cabina s-a supraincalzit pana la 41 grade Celsius (106 Fahrenheit). Un an mai tarziu, dupa ce au vopsit toata gondola numai in alb, temperatura cabinei a cazut pana la un degerator -18 grade Celsius (0 grade Fahrenheit) la 16 200 de metri (53,460 picioare).


sus